„Până nu moare, omul trebuie să lase ceva în urmă, un semn: fie o casă ridicată de el, ori un pom pe care l-a sădit, ori o carte pe care a scris-o. Și trebuie să facă nu pentru sine, ci pentru ceilalți. Lucrul făcut de mâinile tale va fi semnul pe care îl lași în urmă după moarte. Oamenii se vor bucura, te vor pomeni, se vor ruga pentru tine. Nu-i important atât ce faci, ci că ceea ce ai făcut e mai bun decât era înainte, poartă o scânteie din tine însuți. Lucrul de căpetenie, spunea părintele Arsenie, este să-i ajuți pe ceilalți, să le ușurezi suferințele, să te rogi pentru ei.” (Părintele Arsenie, un sfânt în lagărele comuniste)