"Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti (1708-1716) este, fără îndoială, cel mai plin de roade păstor al acestei provincii româneşti. Ierarh, cărturar, artist, bun gospodar şi misionar creştin, Sfântul Antim a împodobit nu numai bisericile şi mănăstirile clădite sau restaurate de el, ci şi sufletele credincioşilor care l-au auzit predicând, l-au văzut slujind şi l-au simţit rugându-se. Dar, chiar şi noi cei de azi ne bucurăm de cuvintele lui, de icoanele lui, de rugăciunile şi mijlocirile lui către Dumnezeu. Didahiile sale, operă omiletică impresionantă, îl descoperă pe autor ca având multe virtuţi în arta cuvântului: predicator înflăcărat, învăţător al tainelor cereşti, tâlcuitor al Sfintei Evanghelii, povăţuitor smerit şi rugător statornic, observator atent şi critic al patimilor omeneşti şi al degradării vieţii morale în societate. . Găsim în opera lui adevărate comori teologice, filologice şi filantropice, roade ale unei sensibilităţi şi creativităţi deosebite. Iubirea lui Dumnezeu şi iubirea semenilor sunt, pentru Sfântul Antim Ivireanul, darul cel mai de preţ care trebuie căutat şi cultivat în viaţa aceasta pământească, pentru a dobândi viaţa cerească veşnică."  Din Cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române