Skip to Store Area:

Pasul 1 Pasul 2 Pasul 3

Incepand cu data de 25 mai 2015, magazinul nostru nu se va mai aproviziona cu carti noi. Mai puteti comanda cartile de pe site pana la epuizarea stocului, sau insemne ortodoxe autoadezive in cantitate nelimitata. Va multumim pentru intelegere!

Psaltirea în versuri

Mai multe imagini

Psaltirea în versuri

Rezumat: Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să trăim credinţa cu toată fiinţa noastră, astfel încât tot ce lucrăm „să facem spre slava lui Dumnezeu“, spre preamărirea Lui. Tocmai această plăcută preocupare şi-a ales-o preotul Constantin C. Popescu-Iaşi. Din tinereţe îl pasiona cuvântul lui Dumnezeu, istoria, literatura şi mai ales poezia. Mare iubitor de cultură şi de lecturi de calitate, el nu lăsa să treacă nici o zi fără să citească, fără să înveţe, să studieze ceva. În acest sens el a fost cu adevărat un autodidact, toată viaţa.
Autor(i) Constantin C. Popescu-Iași, Preot
Editura Doxologia
An Aparitie 2012
Nr. Pagini 272
Limba Română
Dimensiuni (mm) 160 x 230 x 12
Tip Coperta Flexibila
Greutate (kg) 0.3730
Cod Produs DOX-9786068278261
26,00 RON
Produs epuizat
la furnizor.
Acest produs nu se mai gaseste la furnizor (cel putin pana la o eventuala reeditare).

Acest produs face parte din următoarele categorii: : Cărți : : Cărți de Rugăciuni : : Poezie și Proză :

Descriere Detaliată

Părintele Constantin C. Popescu-Iaşi s-a născut la 8 februarie 1913, în localitatea Scânteia din judeţul Iaşi, fiind al doilea în şirul celor şase copii ai familiei. Tatăl său era brigadier silvic, iar mama sa casnică. A urmat şcoala primară în satul natal, după care s-a înscris la Seminarul Teologic de la Huşi, urmând exemplul fratelui său Gheorghe. În vara anului 1935, după absolvire, se căsătoreşte cu tânăra învăţătoare Agripina Cozma din Codăeşti, iar la 8 noiembrie 1935 este hirotonit preot pe seama parohiei Mirceşti, judeţul Vaslui. Pentru a-şi completa studiile este admis la cursuri cu frecvenţă redusă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuţi. Aici a întâlnit profesori erudiţi şi o atmosferă de înaltă ţinută intelectuală, teologică şi morală, fapt care-i va marca definitiv activitatea, vocaţia misionară şi destinul său de slujitor al Bisericii lui Hristos.
În 1939 termină facultatea obţinând diploma de licenţiat în teologie. În această calitate cere şi i se aprobă transferarea la parohia Frenciugi, judeţul Iaşi, unde va păstori 24 de ani. În anul 1963, din motive de sănătate, (în 1949 s-a îmbolnăvit de diabet), solicită transferul într-o parohie misionară, Pocreaca, mai aproape de Iaşi, unde va rămâne până la pensionare. În fiecare din aceste trei parohii, în care a funcţionat, a construit câte o casă parohială şi a reparat bisericile parohiale, implicându-se în îndrumarea credincioşilor ca un păstor adevărat împreună cu toată familia sa. Soţia lui şi cei doi copii au fost alături de el sprijinindu-l cu dragoste jertfelnică în tot timpul activităţii sale pastoral-misionare.
În 1974 hotărăşte să ceară pensionarea. Găsise o bojdeucă aproape de Bolta Rece, unde s-a mutat cu familia, investind toate economiile sale pentru reparaţii. De acum înainte se dedică preocupărilor cărturăreşti. Studiase o serie de documente despre o mănăstire dispărută din satul Trestiana, filie a parohiei Pocreaca. Astfel, între 1975-1977, lucrează la monografia Mănăstirea Trestiana, 288 pagini, caiet mare mss. Ar fi putut fi o adevărată teză de doctorat prin bogăţia datelor istorice şi mulţimea documentelor citate. Din nefericire, până acum, de peste trei decenii, această lucrare n-a interesat pe nimeni şi este dureros că atâtea documente şi dovezi ale credinţei şi istoriei neamului românesc se pierd în uitare!...
Aşa cum povestea soţia sa Agripina, părintele Constantin era un neostenit cercetător; citea mult, mai ales din clasici, Eminescu fiindu-i un permanent model şi mentor literar, iar Biblia îi era carte de căpătâi. Scrisese încă din tinereţe poezii religioase, dar nu îndrăznise niciodată să spere că vor putea fi publicate. Modestia sa exagerată l-a împiedicat multă vreme să spere că va reuşi să creeze ceva de valoare. Dar într-o zi, în ultima decadă a vieţii sale, recitind Cartea Iov din Sfânta Scriptură a avut o adevărată revelaţie. În fiecare verset, în fiecare rând din Iov parcă se regăsea pe sine cu propria lui suferinţă. Atât de mult l-a impresionat această lectură, încât a dorit să transpună în versuri textul biblic, în care găsise atâta întărire şi mângâiere sufletească. Harul poetic, după propria sa mărturie, a venit de la sine. Începe această osteneală în noiembrie 1982, încheind versificarea în aprilie anul următor. Pentru a lămuri o serie de neclarităţi, caută izvoare şi studiază comentarii biblice pe care le adună într-un corpus de note explicative.
Splendid poem dramatic, Cartea Iov expune tema suferinţei umane şi este, fără îndoială, o strălucită descriere a tăriei de caracter a lui Iov. În această carte sapienţială se prezintă experienţa de mii de ani a vieţii omului între bogăţie şi sărăcie, între bucurie şi suferinţă, între bunătate şi răutate... în care răsplata adevărată pentru credinţă şi răbdare o poate da numai Dumnezeu. În anii aceia, când a lucrat la Iov nu avea de unde să ştie că au existat şi alte încercări de transpunere în versuri a Cărţii Iov. Încurajat de această realizare (manuscris dactilografiat) şi însufleţit de credinţă, încearcă - după mult studiu şi documentare – să transpună în versuri, în manieră proprie, câţiva psalmi ai lui David. Era o încercare temerară. Citind atunci acei psalmi, mi-am dat seama că era ceva nou. Cunoscându-i râvna către cele sfinte şi credinţa, dar mai ales evlavia şi respectul faţă de textul Sfintei Scripturi, l-am îndemnat să persevereze şi să versifice întreaga Psaltire, având atâtea modele ilustre ale înaintaşilor. Încurajat şi de soţia sa Agripina, la insistenţe şi îndrumări repetate, părintele Constantin a reuşit, în decurs de trei ani, 1986-1989, să transpună în versuri întreaga Psaltire. Manuscrisul a fost dactilografiat cu grijă în 1989, dar n-a fost posibil să vadă lumina tiparului decât după trecerea la cele veşnice a autorului. În 1993 Psaltirea în versuri se publică în trei numere consecutive în revista Mitropoliei Moldovei, Teologie şi Viaţă, iar în 1995 apare în volum separat, Te-oi iubi de-a pururi, Doamne, la Editura Trinitas din Iaşi.

Recomandări

Etichete Descriptive ale Produsului

Folosește spații pentru a separa etichetele. Folosește ghilimele simple (') pentru expresii.


Color Swatches Magento extension by Galathemes Magento Themes